flori

Fetiţele din grupa mare de la grădiniţă culeg flori şi vor să împletească coroniţe pentru festivitatea de premiere. În grădină sunt mai multe tipuri de flori. Fiecare dintre cele $n$ fetiţe culege un buchet având acelaşi număr de flori, însă nu neapărat de acelaşi tip. Pentru a împleti coroniţele fetiţele se împart în grupe. O fetiţă se poate ataşa unui grup numai dacă are cel puţin o floare de acelaşi tip cu cel puţin o altă fetiţă din grupul respectiv.

Cerinţă

Fiind dat un număr natural $n$ reprezentând numărul fetiţelor şi numărul natural $k$ reprezentând numărul de flori dintr-un buchet, să se determine grupele care se formează.

Date de intrare

Fişierul de intrare flori.in conţine pe prima linie, separate printr-un spaţiu, numerele naturale $n$ şi $k$, reprezentând numărul de fetiţe şi respectiv numărul de flori din fiecare buchet. Fiecare dintre următoarele $n$ linii conţine, pentru fiecare fetiţă, câte $k$ valori separate prin câte un spaţiu reprezentând tipurile de flori culese.

Date de ieşire

Fişierul de ieşire flori.out va conţine pe fiecare linie câte o grupă formată din numerele de ordine ale fetiţelor separate prin câte un spaţiu, în ordine crescătoare, ca în exemplu.

Restricţii şi precizări

• $1 \leq n \leq 150$
• $1 \leq k \leq 100$
• Tipul unei flori este un număr întreg din intervalul $[0, 100]$.
• Într-o grupă numerele de ordine ale fetiţelor trebuie date în ordine strict crescătoare.
• În fişierul de ieşire grupele vor fi afişate în ordinea crescătoare a numărului de ordine al primei fetiţe din grupă.

Exemplu

flori.in

5 4
1 2 3 4
5 6 9 6
1 1 1 1
2 4 4 3
7 7 7 7

flori.out

1 3 4
2
5

Explicație

Fetiţele $1$ şi $3$ au cules amândouă flori de tipul $1$, iar fetiţele $1$ şi $4$ au cules amândouă flori de tipurile $2$, $3$ şi $4$, deci toate cele trei fetiţe ($1$, $3$, $4$) se vor afla în aceeaşi grupă. Fetiţele $2$ şi $5$ vor forma fiecare câte o grupă deoarece nu au cules flori de acelaşi tip cu nici una dintre celelalte fetiţe.