numere

Gigel este un mare pasionat al cifrelor. Orice moment liber şi-l petrece jucându-se cu numere. Jucându-se astfel, într-o zi a scris pe hârtie $10$ numere distincte de câte două cifre şi a observat că printre acestea există două submulţimi disjuncte de sumă egală. Desigur, Gigel a crezut că este o întâmplare şi a scris alte $10$ numere distincte de câte două cifre şi spre surpriza lui, după un timp a găsit din nou două submulţimi disjuncte de sumă egală.

Cerinţă

Date $10$ numere distincte de câte două cifre, determinaţi numărul de perechi de submulţimi disjuncte de sumă egală care se pot forma cu numere din cele date, precum şi una dintre aceste perechi pentru care suma numerelor din fiecare dintre cele două submulţimi este maximă.

Date de intrare

Fişierul de intrare numere.in conţine pe prima linie $10$ numere naturale distincte separate prin câte un spaţiu $x_1$, $x_2$, $\dots$, $x_{10}$.

Date de ieşire

Fişierul de ieşire numere.out conţine trei linii. Pe prima linie se află numărul de perechi de submulţimi de sumă egală şi suma maximă obţinută, separate printr-un spaţiu. Pe linia a doua se află elementele primei submulţimi separate prin câte un spațiu, iar pe linia a treia se află elementele celei de a doua submulţimi separate prin câte un spaţiu.

Restricţii şi precizări

• $10 \leq x_i, y_i \leq 99$, pentru $1 \leq i \leq 10$
• $1 \leq k, p \leq 9$
• Ordinea submulţimilor în perechi nu contează.
• Perechea de submulţimi determinată nu este obligatoriu unică.

Exemplu

numere.in

60 49 86 78 23 97 69 71 32 10

numere.out

65 276
78 97 69 32
60 49 86 71 10

Explicație

Sunt $65$ de soluţii.
Suma maximă este $276$.
S-au folosit $9$ din cele $10$ numere.
Prima submulţime are $4$ elemente, a doua are $5$ elemente.