Se dau ecuații de gradul și de gradul . Fiecare ecuație este dată ca un șir de caractere ce se termină cu enter pe câte o linie în formatul:
Ax^2+Bx+C=0
Dx+E=0
unde , , , , sunt numere naturale nenule.
Cunoscând numere naturale , , , dorim să determinăm câte ecuații de gradul avem și câte ecuații din cele au măcar o soluție cu valoarea absolută în șirul .
Cerință
Cunoscând - numărul de ecuații, șirurile de caractere pentru cele ecuații, – numărul de elemente al lui , , , , – cele M numere date se cere:
- numărul de ecuații de gradul ;
- numărul ecuații din cele , care au măcar o soluție cu valoarea absolută în șirul .
Date de intrare
Pe prima linie a fișierului de intrare ecuatii.in
se află numărul , număr care poate fi sau , acesta reprezintă cerința ce trebuie rezolvată. Pe cea de-a doua linie se află , apoi pe următoarele linii se află câte o ecuație, după care pe linia se află și pe următoarea linie separate prin cîte un spațiu numerele: , , , .
Date de ieșire
Dacă este , fișierul de ieșire ecuatii.out
va conține numărul de la cerința , adică numărul de ecuații de gradul . Dacă este , fișierul de ieșire ecuatii.out
va conține numărul de la cerința , adică numărul ecuații din cele , care au măcar o soluție cu valoarea absolută în șirul .
Restricții și precizări
- ;
- , ;
- Coeficienții ecuațiilor: , , , , sunt numere naturale nenule .
- Valoarea absolută a lui este .
- Pentru rezolvarea corectă a cerinței se vor acorda de puncte.
- Pentru rezolvarea corectă a cerinței se vor acorda de puncte.
Exemplul 1
ecuatii.in
1
3
1x^2+1x+2=0
20x+40=0
2x^2+4x+2=0
4
1 8 2 10
ecuatii.out
1
Explicație
Pentru acest exemplu există o singură ecuație de gradul .
Exemplul 2
ecuatii.in
2
3
1x^2+1x+2=0
20x+40=0
1x^2+5x+6=0
4
8 1 2 10
ecuatii.out
2
Explicație
Pentru acest exemplu: prima ecuație nu are rădăcini reale, a doua are rădăcina , , care este in , iar a treia ecuație are rădăcinile , cu care este în . Astfel există două ecuații cu rădăcini care au valoarea absolută în .