trasee

Time limit: 0.25s Memory limit: 64MB Input: trasee.in Output: trasee.out

Transportul local în oraşul ISANOTOB este rezolvat optim cu ajutorul microbuzelor. Traseele au fost concepute în aşa fel încât două microbuze să nu aibă nicio porţiune comună de drum, în afară de intersecţii. Orice traseu poate fi reprezentat ca un segment sau o linie frântă formată din mai multe segmente perpendiculare. Linia frântă poate fi deschisă sau închisă.

Traseele sunt memorate pe o hartă dreptunghiulară formată din nmn \cdot m pătrate identice. Aceste pătrate le vom nota cu ai,ja_{i, j}. Vom atribui hărţii şi un sistem de coordonate cu nmn \cdot m puncte, cu axele de coordonate Ox orientată spre dreapta, şi axa Oy orientată în jos. La intersecţia axelor se găseşte punctul de coordonate (0,0)(0,0), astfel colţul dreapta-jos al fiecărui pătrat ai,ja_{i, j} are coordonatele (i,j)(i,j).

Două trasee se pot intersecta, dar nu pot avea niciun segment comun. În figura 11, pe o hartă de dimensiuni 434 \cdot 3, vedem patru trasee:

  1. Primul traseu, desenat cu linie dublă, are pornirea din punctul de coordonate (1,2)(1,2), şi sosirea în punctul de coordonate (1,2)(1,2), Adică este un traseu închis (ciclu). La fel de corect ar fi dacă punctul de pornire ar fi punctul (2,2)(2,2) şi oprirea (2,2)(2,2), harta nu s-ar schimba.
  2. Traseul al doilea, desenat cu linie triplă porneşte din punctul de coordonate (3,1)(3,1) şi se termină în punctul de coordonate (3,3)(3,3).
  3. Traseul al treilea, desenat cu linie punctată, are ca puncte de pornire, respectiv de sosire, punctele de coordonate (4,1)(4,1) respectiv (2,2)(2,2).
  4. Traseul al patrulea, desenat cu linie întreruptă, are ca puncte de pornire, respectiv de sosire, punctele de coordonate (4,1)(4,1) respectiv (2,2)(2,2).

În continuare ne vor interesa segmentele de pe hartă, fără să ştim cărui traseu îi aparţin. De aceea vom desena toate traseele cu linie îngroşată. Această hartă este memorată ca o matrice de dimensiuni nmn \cdot m şi o vom numi matricea traseelor, în care fiecare element ai,ja_{i,j} este egal cu numărul de segmente ce fac parte din vreun traseu, deci valorile posibile pot fi 00, 11, 22, 33 sau 44. Matricea traseelor din figura 22 corespunde hărţii traseelor din figura 11.

Matricea-hartă de dimensiuni 3n3n x 3m3m este o altă metodă de afişare a hărţii traseelor, în care orice nod de coordonate (i,j)(i,j) va fi înlocuit cu o matrice-nod de dimensiuni 333 \cdot 3. Orice element matrice-nod poate avea 16 valori distincte în funcţie de legăturile existente spre Nord, Sud, Est sau Vest:

Cerință

Cunoscând matricea traseelor şi toate punctele de pornire şi de sosire ale traseelor, se cere matricea-hartă corespunzătoare.

Date de intrare

Fişierul de intrare trasee.in conţine pe prima linie numerele n m kn \ m \ k separate prin spaţiu, nn şi mm cu semnificaţiile din enunţ, iar kk, numărul traseelor de pe hartă. Următoarele nn linii conţin câte mm numere separate prin spaţiu, reprezentând matricea traseelor. Următoarele kk linii conţin câte patru numere naturale x y u vx \ y \ u \ v separate cu câte un spaţiu, reprezentând pe harta traseelor, coordonatele punctelor de pornire şi sosire ale celor kk trasee, (x,y)(x,y) respectiv (u,v)(u,v).

Date de ieșire

Fişierul de ieşire trasee.out va conţine 3n3 \cdot n linii cu câte 3m3 \cdot m cifre 00 sau 11 neseparate prin spaţii, reprezentând matricea-hartă corespunzătoare hărţii traseului.

Restricții și precizări

  • 3m,n5003 \leq m,n \leq 500
  • 1k350 0001 \leq k \leq 350 \ 000
  • se acceptă orice soluţie corectă
  • fiecare traseu are cel puţin un segment, fiecare segment aparţine unui singur traseu
  • pentru 25%25\% din teste m,n<10m,n < 10
  • pentru alte 25%25\% din teste m,n<40m,n < 40

Exemplu

trasee.in

4 3 4
0 0 1
0 2 4
1 4 3
1 4 2
1 2 1 2
3 3 3 1
2 2 4 1
4 1 2 2

trasee.out

000000000
000011110
000010010
000010010
011111110
010010000
010010000
011111110
010010000
010010000
011110000
000000000

Explicație

n=4n=4, m=3m=3, k=4k=4

Matricea traseelor de dimensiuni 434 \cdot 3 este cea din figura 22. Avem 44 trasee evidenţiate în figura 11 între punctele de coordonate

(1,2)(1,2) şi (1,2)(1,2), (3,3)(3,3) şi (3,1)(3,1), (2,2)(2,2) şi (4,1)(4,1), respectiv (4,1)(4,1) şi (2,2)(2,2).

Matricea-hartă din fişierul de ieşire este cea din figura 33.

Log in or sign up to be able to send submissions!