Gigel tocmai şi-a construit o casă de care este foarte mândru. Rămâne totuşi un detaliu de pus la punct: acoperişul. Mai exact, este vorba de o suprafaţă dreptunghiulară de dimensiuni şi , numere naturale nenule, unde este lăţimea dreptunghiului, iar este înălţimea acestuia. Suprafaţa trebuie acoperită cu bucăţi pătratice de ţiglă, toate având aceeaşi latură (număr natural nenul). Ţigla va trebui să acopere întreaga suprafaţă a acoperişului, fără a o depăşi. Bucăţile de ţiglă care se învecinează pe orizontală nu se pot suprapune; în schimb cele care se învecinează pe verticală trebuie să se suprapună pe o suprafaţă dreptunghiulară, aceasta având latura orizontală (lăţimea) egală cu dimensiunea ţiglei şi latura verticală (înălţimea) egală cu (număr natural nenul). Având aptitudini de informatician, Gigel observă că pentru nişte valori , şi cunoscute este posibil să existe zero, una sau mai multe valori ale lui , astfel încât suprafaţa să poată fi acoperită în condiţiile enunţate. Gigel plăteşte în funcţie de suprafaţa totală de ţiglă cumpărată. De aceea, el şi-ar dori să aleagă ţiglă de latură astfel încât costul total să fie cât mai mic.
Cerinţă
Scrieţi un program care calculează latura a ţiglei folosite. Dacă nu există soluţie, se va afişa valoarea .
Date de intrare
Din fișierul de intrare tzigla.in
se citesc valori, fiecare de pe câte un rând, în următoarea ordine:
Date de ieşire
Fișierul de ieșire tzigla.out
va conține o singură linie pe care se va afișa valoarea
Restricţii şi precizări
- şi
- pentru o valoare corectă a lui , dar care nu este optimă din punct de vedere financiar, se acordă din punctaj.
Exemplul 1
tzigla.in
14
9
3
tzigla.out
0
Explicaţie
Pentru datele de intrare nu există soluţie, deci se afişează .
Exemplul 1
tzigla.in
10
8
2
tzigla.out
5