diferenta

Marius este pasionat de pătrate perfecte. Se numeşte pătrat perfect un număr de forma $x^2$ (unde $x$ este număr natural).
Într-o matrice $T$ cu $n$ linii şi $m$ coloane, Marius a scris numere naturale nenule. Apoi construieşte o altă matrice $NR$, tot cu $n$ linii şi $m$ coloane. Elementul $NR[i][j]$ = numărul de perechi de pătrate perfecte a căror diferenţă este egală cu $T[i][j] (1 \leq i \leq n, 1 \leq j \leq m)$.

Cerinţă

Cunoscându-se numerele $n$, $m$ şi matricea $T$, să se afişeze matricea $NR$.

Date de intrare

Fişierul de intrare diferenta.in conţine pe prima linie valorile $n$ şi $m$, reprezentând numărul de linii, respectiv de coloane ale matricei. Pe următoarele $n$ linii ale fişierului de intrare se găsesc câte $m$ numere naturale nenule, reprezentând elementele matricei $T$. Valorile scrise pe aceeaşi linie sunt separate prin câte un spaţiu.

Date de ieşire

Fişierul de ieşire diferenta.out conţine $n$ linii pe care sunt scrise câte $m$ numere naturale separate prin câte un spaţiu, reprezentând elementele matricei $NR$.

Restricţii

• $1 \leq n \leq 100$
• $1 \leq m \leq 100$
• Numerele din matricea $T$ sunt numere naturale nenule $\leq 40\ 000$

Exemplul 1

diferenta.in

2 3
2 3 4
5 6 7

diferenta.out

0 1 1
1 0 1

Explicație

Pentru $2$ şi $6$ nu există nicio pereche de pătrate perfecte pentru care diferenţa să fie $2$, respectiv $6$.
Pentru $3$ există perechea de pătrate perfecte $4 \ 1$, etc

Exemplul 2

diferenta.in

2 2
39 11
99 22

diferenta.out

2 1
3 0

Explicație

Pentru $39$ există $2$ perechi de pătrate perfecte a căror diferenţă este $39$ ($400$, $361$ şi $64$, $25$)
Pentru $99$ există $3$ astfel de perechi
Pentru $11$ o singură pereche
Pentru $22$ nu există nicio astfel de pereche.