Se consideră două șiruri de numere naturale, ambele de lungime , = (, , , și = (, , , ). Se știe că elementele din cele două șiruri sunt numere naturale, nu neapărat distincte, din mulțimea {, , , }. Cu cele două șiruri se poate face următoarea operație: se aleg doi indici și , cu , apoi prin interschimbarea secvențelor , , , cu , , , se obțin șirurile: , , , , ,, , , , , , și , , , , ,, , , , , ,
Dacă măcar unul din șirurile obținute este permutare a mulțimii {, , , }, atunci spunem că s-a obținut un mixperm.
Cerinţa
Să se determine în câte moduri se poate obține un mixperm.
Date de intrare
Fişierul mixperm.in
conţine pe prima linie numărul natural , pe linia a doua, separate prin câte un spațiu, numerele , , , , iar pe linia a treia, separate prin câte un spațiu, numerele , , , .
Date de ieșire
Fişierul mixperm.out
conţine un singur număr natural reprezentând numărul de posibilități de a se obține un mixperm.
Restricții și precizări
- ;
Exemplul 1
mixperm.in
6
3 2 1 4 4 5
2 3 3 4 6 5
mixperm.out
8
Explicație
Se pot interschimba secvențele care au ca poziții de început și sfârșit , , , , , , , .
Exemplul 2
mixperm.in
2
1 2
1 2
mixperm.out
3
Explicație
Se pot interschimba secvențele care au ca poziții de început și sfârșit , și .